Le meilleur de la Turquie a Paris! :)

De cum rasare soarele si pe strada mea
Sar din pat, deschid fereastra,
Pun cafeaua la facut,
Patul il las nefacut...
Si cu toata neincrederea in meteorologul de servici,
Cred ca ploile sunt departe de-aici,
Desi e prea devreme sa pot anticipa
Ce vreme si ce vremuri ne-or astepta...

Sorb din cafea si-o miros,
Absorbita de ganduri o mie,
Rostindu-mi numai mie (si tie)
Cuvinte, poate, fara rost...
Stiu ca suna prea sec,
Dar nu e nici un secret,
Mi-era dor
Sa adorm
Fara sa uit sa soptesc
"Bonne nuit!" si sa zambesc...

"Maine" l-a intrecut azi pe "ieri",
Ce a fost in trecut nu mai conteaza, mon cher,
N-am ce zice, curajos
Cel ce se mai uita in jos;
Si totusi ce rost are sa suspini dupa ieri,
In loc sa privesti in sus si sa speri?
Cand intreaga noastra viata
Atarna si-asa de un singur fir de ata?

Destul de des, se pare,
Destinul ne pune la incercare;
Rar se intampla
Sa alegem o carare
Fara sa analizam pro si contra, fara sa comparam,
Fara sa (ne) facem promisiuni si sa ne asiguram...

Nu conteaza ce nume-ai tras la sorti
Sau ce renume porti,
In fel si chip incerc sa ma conving
Ca nu esti inchipuire, ca pot sa te-ating...

As vrea sa imi pot da seama, sa stim
Daca ne potrivim,
As vrea sa pun intrebari prostesti
Ale caror raspunsuri numai tu sa le gasesti,
As vrea ca fiecare zi cu tine
Sa fie o poezie, cu sau fara rime,
As vrea nu fie loc de indoiala,
Sa il inlocuiesc uneori pe "eu" cu "noi", asa, ca din greseala,
As vrea sa par doar ceea ce sunt,
Sa nu iti doresti sa ma repari nicicand,
As vrea sa nu cer si sa nu astept nimic,
Poate doar sa facem o-ncercare, zic!...

Ar fi curata nebunie daca mi-as imagina
Ca exista un altul mai bun altundeva,
Ca esti doar un cuvant
Purtat de vant,
Numai un gand
La mine-n minte alergand,
Un "arivist" venit din Paris, ce vrea
Numai ochii mei albastri cu el sa-i ia!...


Bat campii, e-adevarat,
Dar macar asa strabat
O parte din distanta care ne desparte
Si nu te mai simt asa departe;
Si in fond, cine a zis
Ca sa visezi e interzis?...