27 noiembrie 2010

Toamna totul incepe...




...sa cada. Gutuile, frunzele, ploaia,... amintirile.

Cam atat am avut de spus. Imi pare rau sa ii dezamagesc pe cei care se asteptau la formule si demonstratii ale teoriei relativitatii autumnale.
I am no Einstein after all.

5 comentarii:

Anonim spunea...

Dar dintre toate cele care au inceput sa cada
Desi nu-mi place toamna, eu as alege o amintire.

EMEL spunea...

Fiecare este liber sa aleaga ce amintire vrea, dar nu din bazarul sentimental al altora!
Anotimpurile, ca si oamenii sau insasi viata, nu sunt bufeturi suedeze din care sa alegem numai ce ni se potriveste sau ne place, iar restul sa il dam deoparte! Riscam sa nu ne alegem pana la urma cu nimic, nici macar cu amintiri pe care sa le rememoram intr-o zi de toamna ploioasa.

EMEL spunea...

Dar daca tot a venit vorba de alegeri, aleg ca de azi inainte sa aiba un cuvant de spus pe acest blog numai cei capabili sa isi aleaga o identitate! Ceilalti nu au decat sa aleaga sa ramana anonimi, insa in alte parti ale lumii...virtuale!

Ozgun spunea...

Am postat Anonim pentru ca imi doresc sa nu am parte de un tratament diferit.

EMEL spunea...

La fel de bine puteai sa taci... era acelasi lucru, daca nu chiar mai putin penibil.
Si nici nu ti-a servit la nimic... in fond, raspunsurile mele nu iti apartin, sunt ale nimanui si ale tuturor...anonimilor.
Daca te hotarasti sa vorbesti in numele tau, sa iti asumi macar o data cuvintele si consecintele lor, fa-o totusi pe adresa de email, nu aici pe blog... asa mi se pare cinstit si de bun simt!